miercuri, 19 aprilie 2017

ESENŢE ALE MEDITAŢIEI

Forţa omului
Omul este puternic când gândurile şi inima îi sunt în armonie, deoarece atunci el se află în legătură cu Principiul Primordial al vieţii şi cu lumea invizibilă în totalitatea ei. Dacă această armonie încetează să mai existe, omul îşi pierde sensul vieţii şi nu este om pe lume care să nu fi trecut printr-o asemenea stare dureroasă!
Somnul de dimineaţă
Trebuie să ştiţi că somnul de dimineaţă nu este benefic, ci inutil şi apăsător, deoarece energia subtilă a soarelui aflat la răsărit acţionează defavorabil asupra sistemului nervos încă adormit.
Oboseala
Adesea auzi pe câte cineva spunând: „Sunt obosit!”. Da, sunteţi obosiţi întrucât nu aplicaţi în mod corect această învăţătură. Oboseala se află în raport cu ardoarea. Cel care ştie cum să muncească, care acţionează într-o stare de bună dispoziţie, se odihneşte în acelaşi timp; dacă nu simte nici o plăcere, vor apărea lipsa de ardoare şi oboseala. Ardoarea cere reflectare şi nu eforturi violente şi impulsive; trebuie să fie însoţită de dragoste pentru lucrarea respectivă. Toţi cei care muncesc şi perseverează vor descoperi modul în care să-şi facă treaba cât mai bine, fără să obosească.
Conştiinţa
Conştiinţa nu este un atribut al minţii, ci un principiu al inimii. Prin lumina pe care i-o aduce, îl determină pe om să facă progrese, să devină mai bun.
Caracterul vătămător al criticii
În lumea vieţii spirituale critica este exclusă. Ce rost ar avea să ne ocupăm de rău, de negativ? Dacă afirmăm despre cineva că este rău sau dacă doar o gândim, facem de două ori rău: atât lui, cât şi nouă înşine. Este bine să vorbiţi despre lucruri pozitive, plăcute, despre fapte frumoase; consideraţi că orice fiinţă este un suflet; gândiţi-vă că în fiecare om latura divină se elaborează şi că nu va întârzia să se manifeste, căci în fiecare dintre noi lucrează Marele Sculptor.
Ceea ce iubeşte sufletul omenesc
Florile, izvoarele, stelele ştiu unde se găseşte ceea ce iubiţi; iubiţi-le şi ele vă vor arăta unde se află obiectul dragostei voastre.
Dragostea de Dumnezeu
Când omul îl iubeşte pe Dumnezeu din toată fiinţa, conştiinţa sa se trezeşte şi îi permite să transforme suferinţele în bucurie. Nu continuaţi deci să fiţi sclavii fostei vieţi superficiale, veleitare, care nu vă poate satisface aspiraţiile elevate şi vă duce la îmbătrânire prematură, ci iubiţi-L pe Dumnezeu din toată inima, iar El vă va vizita şi vă va transforma existenţa. Dacă sunteţi bolnav, vă va vindeca, dacă sunteţi săraci, vă va aduce belşugul. Toate porţile se vor deschide în faţa voastră.
Gândirea corectă şi controlul de sine
Omul de astăzi trebuie să ştie cum să-şi schimbe dispoziţia, să treacă de la o dispoziţie de spirit proastă la una bună. Pentru a obţine aceasta, este nevoie de o gândire calmă şi precisă. Dar nu putem gândi corect şi eficient până nu am dobândit controlul de sine.
Iniţierea
Printr-un simţ interior omul are intuiţia că posedă în el viaţa eternă. Prin pacea interioară şi meditaţie se poate pregăti netulburat pentru trecerea de la o condiţie la alta, adică de la o stare adesea lipsită de sentimente elevate la o existenţă liberă, luminoasă şi impregnată de dragoste.

sursa: Peter Deunov - "Spirit sănătos în corp sănătos"

RUGĂCIUNE DE IERTARE

 
“Prea Sfanta Treime, din suflet imi cer iertare pentru tot si toate, stiute si nestiute, ce imi tin inima grea si sufletul in intuneric. In Numele Spiritului meu si in Numele altor Spirite de la care am preluat din incarcatura pacatelor si poate ca voi mai prelua, imi cer iertare fata de Tine si fata de toata suferinta ce mi-am adus-o mie sau care a fost adusa altor suflete si Vietii, prin actiunile noastre. Imi cer iertare pentru tot ce am putut sa fac si nu am facut. Imi cer iertare pentru toate promisiunile ce le-am facut si nu le-am onorat. Imi cer iertare pentru ca nu mi-am oferit ajutorul atunci cand am putut sa o fac. Imi cer iertare pentru ca am judecat. Imi cer iertare pentru toate momentele in care m-am plans de greutatile vietii mele. Imi cer iertare pentru ca deseori m-am simtit coplesit/a de situatie, uitand ca nu te poti simti coplesit atunci cand Dumnezeu este cu adevarat in inima ta. Imi cer iertare pentru toate momentele in care trebuia sa spun un simplu “Multumesc!” si nu am facut-o.
Prea Sfanta Treime, din suflet iti cer Putere, ca la randul meu sa le pot darui oamenilor Putere!
Din suflet te rog sa fie rasplatita rabdarea si asteptarea tuturor celor ce nadajduim catre Tine, cu toate Binecuvantarile Tale, cu Iubirea, Lumina si Pacea Ta, spre Mantuirea Sufletelor noastre!
Pentru toate acestea si pentru toate Darurile Tale, stiuite si nestiute, din suflet ITI MULTUMESC!Amin!
sursa: blogul Calea Aurie

joi, 21 iulie 2016

DENSITATEA MATERIEI FIZICE



Toţi cei ce studiază ocultismul ştiu că omul are mai multe corpuri sau vehicule prin care e în stare să se exprime pe diferite planuri ale naturii - planul fizic, astral, mental si aşa mai departe.
Ocultismul constată că materia fizică prezintă şapte grade sau ordine de densitate, şi anume:
Atomic
Subatomic
Supereteric
Eteric
Gazos
Lichid
Solid
În compoziţia vehiculului fizic intră particule din toate aceste grade de densitate. Totuşi, el are două diviziuni foarte clare; pe de o parte corpul dens, compus din solide, lichide şi gaze, iar pe de altă parte Corpul Eteric sau Dublul – cum i se spune adesea - , alcătuit din cele patru grade mai subtile ale materiei fizice.
Noi ne propunem să studiem în capitolele următoare acest Dublu Eteric, natura lui, înfăţişarea, funcţiile sale, raportul cu celelalte vehicule, relaţiile cu Prana sau Vitalitatea, naşterea lui, dezvoltarea şi declinul; rolul lui în unele metode curative, în magnetism, mediumnitate şi materializări; facultăţile pe care le poate dobîndi; în sfirşit, diferitele şi foarte numeroasele fenomene eterice care se leagă de el.
În rezumat, vom vedea că Dublul Eteric, cu toate că este necesar vieţii corpului fizic, nu e propriu-zis un vehicul de conştiinţă independent; că, primind şi distribuind forţa vitală emanată din soare, el e strîns legat de sănătatea fizică; că el posedă unele Chakre (Chakra se citeşte “ceacra”) sau Centre de Forţă, fiecare dintre acestea îndeplinind o funcţie distinctă; că amintirea vieţii trăite în vis depinde mai ales de materia eterică; că el joacă un rol însemnat în alcătuirea vehiculului destinat egoului pe cale de a se reîncarna; că asemenea corpului fizic el moare, apoi se descompune, îngăduind astfel sufletului să treacă într-un alt stadiu al drumului său ciclic; că el are o strînsă legătură cu tratamentele prin vitalism sau magnetism, precum şi cu mesmerismul, determinînd vindecarea, anestezia sau transa; că el este factorul principal în fenomenele sălilor de şedinţe spiritiste, cum ar fi mişcări de obiecte, producere de “rapsuri” şi alte sunete, materializări de tot felul; că dezvoltarea facultăţilor eterice dă puteri noi şi descoperă multe fenomene eterice pe care puţine persoane le-au experimentat; că prin întrebuinţarea materiei corpului eteric se pot magnetiza obiectele, aşa cum fiinţele vii pot fi mesmerizale; în sfirşit, corpul eteric dă elementele substanţei cunoscute sub numele de ectoplasmă.
Dublul Eteric a primit numele cele mai diferite, în cele dintîi lucrări teosofice, el e adeseori numit corpul astral, omul astral sau Lingă Sharira. În scrierile mai recente, aceste nume nu sînt date niciodată Dublului Eteric, deoarece ele aparţin în realitate corpului format din materie astrală, corpului Kama al hinduşilor. Citind Doctrina Secretă şi alte cărţi mai vechi, cititorul trebuie deci să se ferească de a confunda cele două corpuri cu totul distincte, numite astăzi Dublul Eteric şi Corpul Astral.
Adevăratul termen indian care traduce “Dublul Eteric” este Pranamayakosha sau vehiculul Pranei; în nemţeşte este “Doppelgänger”-ul; după moarte, despărţit de corpul fizic dens, el este “stafia”, “fantoma”, “apariţia” sau “spectrul cimitirelor”. În Raja Yoga, Dublul Eteric şi corpul dens unite se numesc Sthulopadhi sau Upadhi al Atmei.
Orice părticică solidă, lichidă sau gazoasă a corpului fizic este înconjurată de un înveliş eteric; prin urmare, Dublul Eteric, cum arată şi numele, este reproducerea exactă a unei forme dense. El depăşeşte epiderma cu aproape 6 mm. Cu toate acestea, aura eterică sau Aura Sănătăţii, cum se numeşte adesea, depăşeşte în mod normal epiderma cu mai mult. Descrierea se va da mai tîrziu.
Un fapt important de reţinut: corpul dens şi Dublul Eteric variază calitativ în acelaşi timp; prin urmare, o persoană care încearcă să-şi purifice corpul dens, îşi limpezeşte simultan şi automat şi reprezentarea eterică.
Toate categoriile de materie eterică trebuie să intre în compoziţia Dublului Eteric, însă proporţiile pot varia foarte mult; ele depind de mai mulţi factori, ca rasa, subrasa şi tipul persoanei, precum şi karma individuală.
Iată singurele informaţii obţinute de compilator pînă acum, privitoare la proprietăţile şi funcţiile particulare ale celor patru grade de materie eterică:
1. Eteric
Mediul împrumutat de curentul electric ordinar şi de sunet.
2. Supereteric
Mediul luminii.
3. Subatomic
Mediul “celor mai subtile forme de electricitate”.
4. Atomic
Mediul împrumutat de gîndire pentru trecerea ei de la creier la creier.

Tabloul următor, dat de F.T. Peirce, este probabil exact:

Chimia ocultă

Fizica

Exemplu

E1 Atomic
Electronic
Electron
E2 Subatomic
Nucleu pozitiv
Particulă Alfa
E3 Supereteric
Nucleu neutralizat
Neutron
E4 Eteric
Atomic
N născînd H atomic
Gazos
Gaz molecular
H2, N2 sau compuşi gazosi

Dublul Eteric este violet-cenuşiu (sau albastru-cenuşiu) palid, slab luminos, grosolan sau fin, după cum corpul fizic dens este grosolan sau fin.
Dublul Eteric are două funcţii principale:
*        Absoarbe Prana sau Vitalitatea şi o trimite în toate regiunile corpului fizic, după cum vom vedea imediat mai amănunţit.
*         Serveşte de mijlocitor sau de punte între corpul fizic dens şi corpul astral; el transmite corpului astral, prin creierul eteric, conştiinţa contactelor senzoriale fizice şi transmite de asemenea în creierul fizic şi în sistemul nervos conştiinţa nivelurilor astrale şi superioare astralului.
Mai mult, Dublul Eteric dezvoltă în sine însuşi unele centre cu ajutorul cărora omul poate lua cunoştinţă de lumea eterică şi de nenumăratele fenomene eterice. Aceste puteri sau facultăţi vor fi şi ele descrise.
Este important să constatăm că Dublul Eteric, fiind numai o simplă parte a corpului fizic, în mod normal nu e în stare să servească drept vehicul de conştiinţă independent, în. care omul să poată trăi şi funcţiona. El nu are decît o conştiinţă difuză, ce aparţine tuturor părţilor sale; el nu are mentalitate şi, cînd se separă de contrapartea sa densă, nu poate servi de mijlocitor mentalului. Cum el este vehiculul nu al conştiinţei mentale ci al Pranei sau Vitalităţii, el nu se poate separa de particulele cărora le transmite curenţii vitali, fără ca sănătatea să sufere. De altfel, la persoanele normale şi sănătoase, separarea Dublului Eteric de corpul dens e dificilă şi Dublul este incapabil să se depărteze de corpul căruia îi aparţine.
La persoanele numite mediumi fizici sau materializatori, Dublul se desprinde destul de uşor; materia sa eterică formează atunci baza numeroaselor fenomene de materializare despre care vom vorbi mai pe larg într-un alt capitol.
Dublul poate fi despărţit de corpul fizic dens printr-un accident, prin moarte, prin anestezici ca eterul, în sfirşit prin mesmerism. Dublul formând trăsătura de unire între creier şi conştiinţa superioară, consecinţa forţată a expulzării lui din corpul fizic dens prin anestezice este insensibilitatea.
Pe de altă parte, materia eterică astfel expulzată înconjoară corpul astral şi amorţeşte şi conştiinţa acestui vehicul; astfel, cînd acţiunea anestezicului încetează, în conştiinţa cerebrală nu mai rămîne, în general, nici o amintire a timpului petrecut în vehiculul astral.
Metoda şi urmările expulzării materiei eterice prin mesmerism vor fi expuse cu mai multe amănunte într-un capitol special.
O stare de sănătate precară sau de excitare nervoasă pot de asemenea să determine separarea aproape completă a Dublului Eteric de contrapartea sa densă; aceasta nu mai este atunci decît foarte slab conştientă (starea de transă), după cantitatea mai mult sau mai puţin însemnată de materie eterică expulzată.
Separarea Dublului de corpul dens aduce după sine, în general, o micşorare a vitalităţii în acesta din urmă. Dublul cîştigă în vitalitate tot ce pierde în energie corpul dens. În Posthumous Humanity, colonelul H.S. Olcott spune:
“Cînd Dublul este proiectat de către un expert antrenat, corpul însuşi pare inert; mintea se găseşte într-o stare de toropeală; ochii sînt lipsiţi de expresie; activitatea inimii şi a plămînilor e slabă şi adesea temperatura scade mult. În asemenea cazuri un zgomot neaşteptat sau intrarea bruscă în cameră sînt foarte periculoase, deoarece, dacă Dublul, printr-o reacţie instantanee este readus în corp, inima palpită convulsiv şi poate chiar surveni moartea.”
Legătura dintre corpul dens şi cel eteric este atît de strînsă încît o leziune a Dublului Eteric se traduce printr-o leziune a corpului dens - cazul curiosului fenomen este cunoscut sub numele de repercusiune. Se ştie că repercusiunea este posibilă de asemenea şi în ce priveşte corpul astral: o leziune suferită de acesta din urmă se reproduce, în unele condiţii, în corpul fizic.
Totuşi se pare că singurul caz în care repercusiunea e cu putinţă e acela al unei materializări perfecte, în care forma este în acelaşi timp vizibilă şi tangibilă. Nu există repercusiune dacă forma este tangibilă fără a fi vizibilă sau dacă este vizibilă fără a fi tangibilă.
E de notat că aceasta se aplică numai cazului cînd forma materializată e construită din materie apartinînd Dublului Eteric. Cînd materializarea e obţinută prin mijlocirea materiei împrumutate eterului înconjurător, o leziune a formei nu poate afecta corpul fizic prin repercusiune, după cum lovirea unei statui de marmură nu poate leza pe cel pe care-l reprezintă.
Reamintim că materia eterică, cu toate că este invizibilă pentru vederea obişnuită, este pur fizică şi astfel ea poate fi afectată de frig şi căldură, precum şi de acizii puternici. Cei care au suferit amputări se plîng uneori că simt o durere la vîrfurile membrelor tăiate, deci în locul pe care îl ocupa membrul. Aceasta se datorează faptului că partea eterică a membrului n-a fost luată cu partea fizică densă; clarvăzătorul constată că ea rămîne vizibilă şi mereu la loc; de aceea o stimulare potrivită poate trezi în membrul eteric senzaţii care sînt transmise conştiinţei.

Sursa: Arthur E. Powell

luni, 8 februarie 2016

BOLILE SPIRITULUI


Există patru categorii de boli ale spiritului şi anume:
-         boli de gând;
-         boli de cuvânt;
-         boli de purtare;
-         boli de lumină.

Bolile respective pot fi contractate de spirit din trei mari direcţii şi anume:
-         de la părinţi şi de la familiile acestora;
-         de la semeni, prieteni şi familiile acestora;
-         din cauza slabei comuniuni cu Dumnezeu a părinţilor.

Bolile de gând ale spiritului

Bolile de gând ale spiritului se prezintă sub formă de energii de gând întunecate, care ecranează puterea de gând a spiritului. Aceste energii acoperă atât spiritul în zona puterii de gând, cât şi legăturile dintre puterea de gând a spiritului cu puterea de gând a duhului. Aceste depuneri pe spirit şi pe legătura sa de gând cu duhul sunt corozive. Dacă nu sunt înlăturate prin energii luminoase, acestea afectează spiritul şi duhul. Tăieturile ce apar la nivel de gând, pe spirit, produc dureri ale spiritului şi pierderi de sânge luminos de gând a spiritului. După naştere, dacă se păstrează boala, noul născut poate avea deja afecţiuni în zona capului, în special a creierului.

Bolile de cuvânt ale spiritului

Bolile de cuvânt ale spiritului se prezintă ca energii întunecate ce corodează spiritul în zona puterii de cuvânt şi a legăturilor acestuia cu puterea de cuvânt a duhului. Dacă nu sunt înlăturate energetic, aceste energii corozive produc crăpături, tăieturi atât pe spirit cât şi pe legăturile lui cu duhul. Apar dureri şi boli de cuvânt datorate scurgerii sângelui de cuvânt a spiritului. La naştere copilul poate avea deja afecţiuni sau dezechilibre de vorbire, auz sau miros. Ele pot apărea la naştere sau la un timp mai scurt sau mai lung de la naştere.

Bolile de purtare ale spiritului

Bolile de purtare ale spiritului se prezintă ca energii întunecate la nivel de putere de purtare a spiritului cât şi la nivel de legături dintre puterea de purtare a spiritului şi puterea de purtare a duhului. Dacă nu se iau măsuri de vindecare energetică, pot apare dureri ale spiritului provocate de pierderea sângelui de purtare al spiritului prin tăieturile ce apar în urma acţiunii corozive a energiilor întunecate. La naştere copilul este deja bolnav sau suferă mutaţii la anumite organe de la umeri în jos. Există cazuri când aceste boli nu răbufnesc în trupul fizic imediat, ci după un timp mai mare sau mai mic.

Bolile de lumină ale spiritului


Bolile de lumină ale spiritului sunt cele mai grave boli. Acestea sunt cumulul celorlalte boli în forme mai grave. Bolile de lumină ale spiritului se percep ca energii întunecate, foarte corozive la nivel de putere de lumină a spiritului. Aceste energii corozive afectează şi legăturile dintre puterea de lumină a spiritului cu puterea de lumină a duhului. Acţiunea corozivă a energiilor întunecate formează tăieturi la nivelul tuturor puterilor spiritului cât şi la nivelul tuturor legăturilor de puteri ale spiritului cu duhul. Dacă nu se iau măsuri de vindecare energetică, atunci se ajunge la incapacitatea spiritului de a se mai naşte în trup fizic. Există cazuri când spiritul reuşeşte să se nască în trupul fizic, dar îşi încetează activitatea în viaţă datorită pierderii continue de sânge de lumină. Sunt de asemenea forme mai uşoare de boli de lumină care răbufnesc în corpul fizic sub forma unor boli de sânge ale copilului. Aceste transmutări ale bolilor spiritului pot apare în corpul fizic la naştere, imediat după aceea sau într-o perioadă de timp cuprinsă între 1 an şi 60 ani.”

Sursa: Eugen Nicolae Gâscă

sâmbătă, 6 februarie 2016

CINE SUNT COPIII NOŞTRI?



“Naşterea este o minune dumnezeiască printre miliardele de minuni pe care El le face pentru noi, fără să le vedem funcţionarea minunată. Însă pe cine aduce barza atunci când aduce? Iată pe scurt care este răspunsul la această întrebare, care fără doar şi poate munceşte multe minţi de părinţi în pragul unui asemenea eveniment crucial din vieţile lor şi aşa destul de necăjite. Pentru început ne vom referi la contactul sexual.
Contactul sexual nu este numai o împreunare trupească, ci şi un act de intimitate energetică. Trebuie subliniat că trupul fizic al micuţului este doar un vehicul prin care se exprimă spiritul nedesăvârşit în duh al omului care este chemat la naştere.
La naştere pot fi chemate spirite rele din coaliţia întunericului, copiii noştri de mai târziu care ne înşeală aşteptările şi care ne fac să ne întrebăm: „cu ce am greşit Doamne?” Ei bine, când ajungem să adresăm lui Dumnezeu această întrebare atunci sigur am încălcat măcar o lege cosmică, sau o regulă de igienă, aşa cum se mai numeşte aceasta. Să ne imaginăm momentul actului sexual dintre doi oameni de sex opus. Dacă bărbatul are o încărcătură întunecată, sau dacă o are femeia, sau amândoi, atunci viitorul copil care va fi chemat în trup va avea aceeaşi încărcătură energetică întunecată. Cum se obţine această încărcătură întunecată şi cum se transmite ea prin spermă, femeii în timpul actului sexual?
Ei bine, când unul dintre parteneri s-a comportat rău în timpul vieţii în familie şi în relaţiile sociale şi nu a întreţinut vie comunicarea  cu Dumnezeu, înseamnă că a eliberat energii de gând, cuvânt şi purtare distructive. Acest lucru l-a întunecat şi i-a produs boli interioare ce au pătruns până în trupul fizic. Există din ce în ce mai la modă obiceiul libertinajului sexual. Prin acest procedeu oamenii preiau toate bolile de spirit, duh, suflet, trup şi aură de la partenerii lor. În momentul când bărbatul ejaculează, dacă acesta s-a mai împreunat cu alte femei, atunci nenorocirea este şi mai mare, pentru că acele femei s-au mai împreunat cu alţi bărbaţi care la rândul lor s-au mai împreunat cu alte femei...
Atunci în trupul femeii, acel bărbat introduce toate bolile şi nenorocirile fostelor partenere de pat şi a tuturor partenerilor acestora. Tot prin acest act sexual necurat se preiau toate blestemele lor şi toate legăturile diavoleşti, demonice, drăceşti şi vrăjitoreşti cu care erau legate toate fiinţele cu care s-a împreunat bărbatul. Începând din acel moment, femeia intră sub auspiciul întunericului care îşi trimite mesager puternic şi de bază în pântecul femeii şi automat în lumea materială. Astfel apare puterea „celui rău” de a-şi localiza „duşmanii” „pitulaţi” în lumea de îndreptare şi ascunşi în suflete, trupuri de carne şi aură. Viaţa femeii devine de aici încolo un adevărat chin. Dacă femeia înţelege sacrificiul pe care îl face, ea va mijloci la Dumnezeu pentru ca cel rău adus în lume să se întoarcă în lumină la Dumnezeu. Sacrificiul  este supremul act de iubire pe care femeia mamă ori tatăl copilului îl poate face pentru copil, deoarece îşi jertfeşte propria sa evoluţie pentru luminarea copilului. În ceruri răsplata lui Dumnezeu pentru astfel de părinţi este nemăsurată.
Dacă părinţii au relaţii intime înainte de a intra în biserică, atunci în copil se transferă toate bolile şi toate nenorocirile ce sunt în ei şi pe care le-au acumulat de la partenerii ori de la partenerele lor de pat. Spiritul este legat de duh, suflet, de trupul fizic şi de aură prin patru mari legături:
- legăturile energetice de gând
- legăturile energetice de cuvânt;
- legăturile energetice de purtare;
- legăturile energetice de lumină.

Bolile transmise de la părinţi, adică energiile lor întunecate, nu lasă datorită rezonanţei lor joase, ca spiritul să se potrivească bine în trupul fizic. Astfel apar încă înainte de naştere deficienţe energetice de gând (mintale), deficienţe energetice de cuvânt (lingvistice) şi de auz precum şi deficienţe energetice de purtare (deficienţe motorii, lipsa mirosului şi a simţului tactil) în viitorul corp  al copilului.  Din ce în ce mai mulţi micuţi se nasc în zilele noastre cu deficienţe energetice de lumină. Aceste deficienţe sunt expresia imposibilităţii spiritului de a-şi „potrivi” sângele spiritului luminos cu sângele întunecat al trupului de carne. Astfel un număr mare de copii prezintă boli grave de sânge încă înainte de a se naşte.
Dacă până acum ne-am referit la bolile contractate în momentele venirii spiritului, acum ne vom opri pentru a spune câteva cuvinte despre intrarea spiritelor prin poarta de intrare a lumii de îndreptare, care este lumea materială.
Prin poarta de intrare a spiritelor nedesăvârşite în duh se intră întotdeauna la răsăritul soarelui ce luminează lumea noastră.
Această poartă se deschide în faţa treptelor de intrare în biserică la o anumită distanţă. Prin această poartă este lăsat să intre doar spiritul ce urmează să vină. Există fiinţe de lumină îngereşti şi fiinţe de lumină din ierarhia spiritelor naturii ce au îndatorirea de a deschide şi păzi această poartă şi de a o închide înapoi după evenimentul în cauză. Acestui spirit i se dă pentru însoţirea sa în viaţă, spirite ale naturii veghetoare şi păzitoare şi îngeri veghetori şi păzitori. Aceşti tovarăşi ai spiritului îl vor însoţi până la plecarea lui din această lume. Sunt îngeri şi spirite ale naturii veghetoare îndrumătoare de gând, de cuvânt, de purtare şi de lumină. Înainte de a veni un spirit prin portalul de intrare, pe cerul energetic al lumii materiale se vede o rază de energie de gând, care arată din ce „tabără” vine spiritul, unde se deschide portalul, şi când. Urmează după un timp de învăţare a spiritului, întruparea propriu-zisă în pântecul mamei. După circa patru cinci luni, spiritul îşi creează duhul şi sufletul şi îşi constituie legăturile acestor două structuri cu trupul fizic. Din acel moment el nu mai poate să plece decât prin porţile spiritului său care duc spre lumile lui proprii şi spre „Împărăţia lui Dumnezeu”.
Dacă ceva mai înainte vorbeam despre bolile energetice la care este supus spiritul înainte de a se stabiliza în trup, în cele ce urmează ne vom referi la bolile contractate şi de trupul fizic prin care se exprimă spiritul nedesăvârşit în duh. Putem vorbi despre trupul micuţului ca despre un trup extrem de firav, supus cu uşurinţă la o largă gamă de disfuncţii ce apar atunci când asupra lui şi automat asupra mamei sale care îl poartă, se trimit energii întunecate, distructive. Astfel orice copil suferă atacuri energetice de gând, de cuvânt şi de purtare întunecată din patru mari direcţii şi anume:
- de la propria mamă;
- de la propria familie;
- de la semeni (familiile şi rudele părinţilor săi);
- de la zeii şi zeiţele din tabăra lor şi de la zeii şi zeiţele potrivnice, într-un cuvânt de la „cel rău”.

Copilului atacat de propria mamă prin gândurile, cuvintele şi purtările ei distructive, îi sunt produse grave leziuni la nivelul structurilor energetice interioare. Acestea pierd sânge prin acele leziuni. Acest lucru naşte dureri. Sângele de lumină nu mai rezonează cu sângele trupului. Apar boli de spirit, duh, suflet şi trup fizic.”

Sursa: Eugen Nicolae Gâscă

miercuri, 20 ianuarie 2016

CRONICILE AKASA ALE LUI DUMNEZEU


"Pentru început trebuie subliniat faptul că orice aşezare omenească mică ori mare, are la marginea ei dinspre răsărit, unul sau chiar mai multe astfel de locuri cu „cronici akasha”. Pentru a ajunge acolo, un clarvăzător trebuie mai întâi să se activeze iar apoi să meargă în locul amintit. De la depărtare încă, se poate observa o sferă deosebit de luminoasă, care nu răneşte şi nu îţi oboseşte ochii. Acea sferă arată, pe măsură ce te apropii de ea, ca o alcătuire de patru sfere diferite care se află una în alta. Toate sferele sunt egale, şi se deosebesc total una de cealaltă. Mărimea lor este de aproximativ o sută de metri în diametru. 

 Prima sferă este sfera gândurilor bune ale lui Dumnezeu. Ea emite continuu gândurile prin care un om se poate desăvârşi şi pe care trebuie să le trimită în toate vieţile sale către familie, către semenii săi, către lumea vegetală, către lumea animală, către cele cinci elemente şi către Dumnezeu. Totodată acea sferă emite gândurile pe care un om trebuie să le trimită celor care se poartă rău cu el, pentru a micşora şi sfârşi răul dintre ei. Fiecare energie de gând ce iese din această sferă emite minunate lumini de diferite culori, sunete plăcute cu ecouri nesfârşite şi parfumuri ce se aseamană cu parfumurile tuturor florilor cunoscute din lumea oamenilor ( trandafiri, crini, violete, flori de câmp, etc.)

A doua sferă este sfera cuvintelor bune ale lui Dumnezeu. Această sferă emite continuu, cuvintele prin care un om se poate desăvârşi, şi pe care omul trebuie să le pronunţe în toate vieţile sale către familia sa, către semenii săi, către lumea vegetală, către lumea animală, către cele cinci elemente şi către Dumnezeu. În acelaşi timp această sferă emite cuvintele pe care orice om trebuie să le trimită celor răi cu el pentru a micşora răul dintre ei si pentru a sădi lumina cuvintelor bune, care distruge orice răutate ce apare între oameni. Fiecare energie de sunet, fiecare cuvânt al lui Dumnezeu ce iese din această sferă, mângâie, bucură şi umple de fericire si lumină inima clarvăzătorului şi inima fiecărui suflet ce vorbeşte sincer cu Dumnezeu. Unele cuvinte sunt minunate şoapte ca cele spuse de mama sau de cei dragi ori de fiinţa care ne iubeşte şi alături de care ne însoţim în această lume trecătoare. Alte sunete sunt cuvinte asemănătoare cu susurul izvoarelor, altele sunt ca adierea blândă de vânt, ca frunzele ce foşnesc uşor în pădure, ca ploaia liniştită ori ca sunetul norilor înainte de ploaie ori de ninsoare.

A treia sferă  este sfera purtărilor bune ale lui Dumnezeu. Această sferă emite continuu, nesfârşite feluri de purtări ale trupului prin care un om se poate desăvârşi. Tot din această sferă ţi se arată lămurit feluritele purtări pe care omul trebuie să le săvârşească în toate vieţile sale în familia sa, către semenii săi, către lumea animală, către lumea vegetală, către cele cinci elemente şi către Dumnezeu. Totodată sfera purtărilor bune ale lui Dumnezeu îţi arată purtările corpului pe care omul trebuie să le aibă cu cei care se poartă rău cu el pentru a micşora răutatea dintre ei şi pentru a sădi sămânţa luminoasă a purtărilor bune, care pot distruge orice purtare rea ce apare între oameni.  Această sferă emite nesfârşite nuanţe de energie deosebit de luminoase, blânde, plăcut melodioase şi deosebit de parfumate. Aceste energii te învăluie plăcut ca o îmbrăţişare a lui Dumnezeu, ca îmbrăţişarea mamei ori ca îmbrăţişarea îndelung iubitoare a fiinţei iubite, pentru că Dumnezeu se exprimă prin toţi aceştia. Această sferă poate fi numită fără doar şi poate sfera iubirii infinite, exprimată prin trup. Ea îţi conferă totodată cunoaşterea  infinită. Prin ea Dumnezeu îi arată omului că mila lui este mai mare decât judecata lui faţă de om.

A patra sferă este  sfera de lumină a lui Dumnezeu.
Se poate afirma ca sfera gândurilor lui Dumnezeu îţi dezvăluie minunata „Artă de a gândi” a lui Dumnezeu. Această ştiinţă dumnezeiască este calea nemuririi gândului.
Prin a doua sferă ţi se dezvăluie „Arta de a vorbi a lui Dumnezeu” care este  calea nemuririi prin cuvântul lui Dumnezeu.
A treia sferă îţi împărtăşeşte dumnezeiasca „Artă de a te purta” care este calea nemuririi prin purtarea trupului, sfinţenia.
Sfera de lumină a lui Dumnezeu îţi dezvăluie „Arta de a lumina” a lui Dumnezeu. Lumina lui Dumnezeu este izvorul şi calea nemuririi gândului, cuvântului şi purtării tuturor fiinţelor ce o practică. O putem numi „calea spre tinereţe fără bătrâneţe, şi viaţă fără de moarte”. Un om ajunge pe calea desăvârşirii numai practicând „Arta de a lumina” care este ştiinţa lui Dumnezeu. Cei care sunt „ucenicii” lui Dumnezeu sunt învătaţi de El cum să aplice această ştiinţă în relaţiile lor cu familia, cu semenii lor, cu lumea vegetală, cu lumea animală şi cu Dumnezeu însuşi. Toate fiinţele care se îndreaptă spre alte ştiinţe, nu au făcut încă de la începuturi decât să se depărteze de Dumnezeu şi de ştiinţa lui. Sfera de lumină a lui Dumnezeu se vede ca un astru strălucitor argintiu cu sclipiri aurii ce emite nesfârşite curcubee minunate la privit, cu sunete şi parfumuri nelumeşti. Această sferă de lumină  a lui Dumnezeu se măreşte în anumite timpuri încât se face mai mare înăuntrul ei decât toate lumile create de Dumnezeu. În mijlocul ei există pomi minunaţi la privit şi parfumaţi. În aceşti pomi sunt fructele luminii lui Dumnezeu. Din timp în timp sufletele alese de Dumnezeu sunt chemate acolo. Sunt aşa de multe încât de la mare depărtare sunt ca apele care curg. Dumnezeu le dă la fiecare să mănânce din acei pomi, fructe de lumină. Această sferă de lumină deşi se măreşte foarte mult pe dinăuntru, pe dinafară rămâne la fel, adică o sută de paşi în diametru. Atunci când nu se ţin aceste ceremonii minunate în care omul mănâncă din pomul vieţii fără de sfârşit, în interiorul acestor patru sfere se găseşte „locul cu cronicile akashe” ale lui Dumnezeu. Deşi privit din afară pare un loc mic, înăuntru este nemărginit. Aici nu există cer si pământ. Toate câte există sunt construite din energiile celor patru sfere, adică din gândurile, cuvintele, purtările şi  lumina dumnezeiască. Locul este luminat de lumina lui Dumnezeu. În mijlocul acestui loc este o construcţie maiestuos întocmită. De pretutindeni pleacă drumuri de apă care sunt gândurile bune ale lui Dumnezeu. Pe acest drum păşeşti fără să te adânceşti în apă. Toate drumurile duc la construcţie. Treptele construcţiei sunt în număr de patru: prima este construită din apă în care nu te afunzi şi care nu se abate şi nu se împrăştie pentru că  este gândul bun a lui Dumnezeu. A doua treaptă este construită din gheaţă care nu se topeşte deoarece este cuvântul neschimbat al lui Dumnezeu. Atingerea ei este caldă şi plăcută. A treia treaptă este făcută din foc care nu te arde şi nu se împrăştie deoarece este purtarea bună a lui Dumnezeu. A patra treaptă este făcută din curcubee de lumini ale celor trei trepte. Lumina ei este foarte intensă şi blândă totodată. În ea este ştiinţa lui Dumnezeu care îţi dă viaţa veşnică. Construcţia se vede ca două pătrate cu latura  de o sută de paşi. Podeaua este apă pe care mergi şi nu te afunzi iar tavanul este din curcubee de lumini minunate, precum cerul înstelat. Atât podeaua cât şi tavanul sunt susţinute de stâlpi ca de foc şi fulgere care nu se împrăştie şi care nu te vatămă în vreun fel. Totuşi aceşti stâlpi par să nu atingă podeaua şi tavanul pentru că între ei,  podea şi tavan este loc mare. Nu se văd ziduri pe dinafară. Când pătrunzi în această splendidă construcţie, între stâlpi sunt închipuiri(formaţiuni) de lumini ca ceţurile multicolore. Fiecare dintre aceste ziduri sunt mărginite de doi stâlpi. În fiecare din aceste ziduri este istoria omului în fiecare din lumile unde a avut un trup specific lumii respective şi în care s-a desăvârşit umblând cu Dumnezeu. Când atingi cu mâna aceşti pereţi, mâna pătrunde în perete ca într-o apă răcoritoare. Toată încăperea se umple cu istoria pe care doreşti  să o vizionezi şi care iese din acel perete. Tot în această aşezare din lumini poţi vedea istoria lumii spiritului, istoria lumii duhului, istoria lumii sufletului, istoria lumii trupului, istoria lumii aurice precum şi istoriile lumilor următoare. Acolo sunt oamenii care s-au desăvârşit în formă de corp şi au fost duşi în alte lumi unde li s-au făcut corpuri specifice acelor lumi şi unde s-au desăvârşit alături de Dumnezeu care este în toate lumile în acelaşi timp. Aceste locuri ce conţin „cronicile akashe” ale lui Dumnezeu nu sunt accesibile decât sufletelor care îl urmează pe Dumnezeu în gânduri, vorbe şi purtări. O fiinţă nu poate intra în aceste locuri dacă adoptă alt învăţător care are altă învăţătură, fie el zeu, înger, spirit al naturii, om sau ghid spiritual.

Istoria lumii spiritului şi a formei spirituale (trupul sferic) este o istorie care a durat în timpul măsurat de noi în această lume mii de mii de miliarde de ani. Fiecare ciclu (sau clasă) de oameni se formează şi în acest moment, în această şcoală minunată a lui Dumnezeu unde este învăţat să se desăvârşească în trup de spirit, în lumea spiritului, pentru ca apoi să fie adus să se desăvârşească în lumea următoare, cea a duhului şi în trupul următor şi anume în trupul de duh. Toate spiritele trebuie să urmeze o regulă cosmică. Această regulă cosmică spune că spiritul nedesăvârşit nu trebuie să intre niciodată în lumea următoare şi nici în trupul următor."

Sursa: Eugen Nicolae Gâscă

marți, 8 decembrie 2015

ANTRENAMENTUL MENTAL

Controlul gandurilor: disciplinarea si subordonarea gandurilor (3 exercitii)

1.Primul  exercitiu  se  refera  la supravegherea/  urmarirea  constienta  a
gandurilor:
• Asezati-va comod intr-un scaun sau culcati-va pe o canapea; relaxati-
va intregul corp, inchideti ochii si urmariti 5 minute sirul gandurilor,
incercand sa le retineti. La inceput veti observa  aparitia unor ganduri
ce  tin  de  viata  de  zi  cu  zi,  de  servici,  casa,  griji  etc.  In  fata  acestor
ganduri  comportati-va  ca  un  critic  linistit,  liber  si  independent.  In
functie si de situatia sau starea in care  sunteti, aceste exercitii vor fi
mai usoare sau mai grele. Nu este voie sa se piarda sirul gandurilor; sa
nu  uiti  de  tine,  sa  le  urmaresti  atent  si  constient.  Nu  este  voie  sa
adormi! Daca obosesti mai bine intrerupi si lasi pe alta data cand crezi
ca oboseala nu va interveni.
Indienii, de exemplu, pentru a nu pierde timpul pretios se stropeau cu apa
rece peste fata sau se frecau cu apa rece pe tot corpul ca sa ramana proaspeti.
Inainte de exercitiu se pot face si niste respiratii adanci care alunga oboseala si
somnul. Fiecare elev va ajunge cu timpul la aceste masuri ajutatoare.
Acest  exercitiu  de  control  al  gandurilor  se  face  de  obicei  dimineata  si
seara. In fiecare zi se vor prelungi cu un minut  astfel incat intr-o saptamana sa
se ajunga la cel putin 10 min. de control si urmarire a gandurilor fara a devia
deloc de la ele. In orice caz totul trebuie facut foarte constient, fara greseala.
Progresul este la fiecare diferit, individual. Nu este permis sa se termine pana
cand exercitiul precedent nu este stapanit in totalitate. Elevul atent va observa
cum la inceput, gandurile il ataca, trec pe langa el intr-un tempo rapid, incat ii
este foarte greu sa le retina pe toate. De la un exercitiu la altul va observa insa ca
gandurile nu vor mai aparea atat de haotic,  vor deveni mai regulate, pana cand
vor  deveni  numai  cateva  ganduri  care  vin  dintr-un  mediu  indepartat.  Acestui
control  al  gandurilor  trebuie  sa-i  acorzi  toata  atentia  deoarece  este  foarte
important in progresul magic.

2.Cu  convingerea  ca  acest  exercitiu  a  fost  destul  exersat  si  ca  se  poate
executa oricand practic, poti trece la un alt exercitiu de dezvoltare mentala, ce
presupune concentrarea sau focalizarea pe un singur gand:
• a)  In  viata  de  zi  cu  zi;  consta  in  eliminarea  din  psihic  a  gandurilor
nedorite si care apar cu o incapatanare crescanda. De exemplu, trebuie
sa fim in stare sa nu ne mai preocupe munca si grijile serviciului atunci
cand ne intoarcem de la lucru in sanul familiei. Toate gandurile ce nu
tin  de  viata  particulara  trebuie  sa  le  indepartam  si  sa  reusim    sa
devenim alt om. Si invers: la servici trebuie sa ne concentram numai la
acesta,  sa  nu  ingaduim  mintii  sa  rataceasca  in  alta  parte:  la  casa,
familie,  viata  particulara  sau  altundeva.  Acest  lucru  trebuie  exersat
pana  devine  obisnuinta.  Mai presus  de  orice,  sa  ne  obisnuim  caindiferent unde suntem, la serviciu sau in viata particulara, sa facem
totul cu toata constiinta, indiferent daca este un lucru mare sau mic.
Acest exercitiu ar trebui pastrat toata viata, deoarece ascute mintea si
intareste memoria si constiinta.
Daca s-a ajuns la un rezultat favorabil cu acest exercitiu, se poate trece la
urmatorul.
• b) Focalizarea propriu-zisa; Mentine un timp mai indelungat un singur
gand sau o idee si indeparteaza pe toate celelalte care ar vrea sa iasa la
suprafata. Pentru aceasta se alege dupa preferinta un gand sau o idee
de care trebuie sa ne tinem tare. Toate celelalte care nu  au de-a face cu
cel  ales  pentru  exercitiu  trebuie  indepartate  cu  toata  puterea.  La
inceput acest lucru va reusi doar pentru cateva secunde, mai tarziu vor
fi minute. In final trebuie ajuns la minimum 10 min.

3.Daca si aici aveti succes sunteti pregatit pentru exercitiul urmator. Prin
acest exercitiu vrem sa demonstram golul desavarsit  in gandire sau golul/vidul
mental:
• Culcati-va  comod pe un pat, canapea sau asezati-va pe un balansoar,
relaxandu-va intregul corp. Inchideti ochii si inlaturati orice gand care
apare.  Nu  are  voie  sa  patrunda  in  psihicul  dvs  decat  golul.  Aceasta
stare de gol trebuie sa o mentineti fara a uita de voi insiva. La inceput
ve-ti reusi doar pentru cateva secunde, dar prin exercitii repetate veti
reusi tot mai bine. Scopul exercitiului este atins doar cand reusiti sa
ramaneti  in  starea  aceasta  10  minute  fara  sa  uitati  de  voi  sau  sa
adormiti.
Reusitele,  felul  exercitiului,  timpul  exersat  si  anumite  deranjamente,
notati-le  intr-un  caiet/jurnal  magic  care foloseste la controlul progresului.
Cu  cat  mai  stiintific  procedati  cu  atat  mai  usor  veti  reusi  sa  absolviti
celelalte exercitii. Intocmiti pentru urmarirea zilnica sau saptamanala un plan de
munca exact, si mai presus de orice dati frau liber autocriticii.

Sursa: Franz Bardon- Initiere in Hermetism