Toţi cei
ce studiază ocultismul ştiu că omul are mai multe corpuri sau vehicule prin
care e în stare să se exprime pe diferite planuri ale naturii - planul fizic,
astral, mental si aşa mai departe.
Ocultismul
constată că materia fizică prezintă şapte grade sau ordine de densitate, şi
anume:
Atomic
Subatomic
Supereteric
Eteric
Gazos
Lichid
Solid
În compoziţia
vehiculului fizic intră particule din toate aceste grade de densitate. Totuşi,
el are două diviziuni foarte clare; pe de o parte corpul dens, compus din
solide, lichide şi gaze, iar pe de altă parte Corpul Eteric sau Dublul – cum i
se spune adesea - , alcătuit din cele patru grade mai subtile ale materiei
fizice.
Noi ne
propunem să studiem în capitolele următoare acest Dublu Eteric, natura lui,
înfăţişarea, funcţiile sale, raportul cu celelalte vehicule, relaţiile cu Prana
sau Vitalitatea, naşterea lui, dezvoltarea şi declinul; rolul lui în unele metode
curative, în magnetism, mediumnitate şi materializări; facultăţile pe care le
poate dobîndi; în sfirşit, diferitele şi foarte numeroasele fenomene eterice
care se leagă de el.
În rezumat, vom vedea
că Dublul Eteric, cu toate că este necesar vieţii corpului fizic, nu e
propriu-zis un vehicul de conştiinţă independent; că, primind şi distribuind
forţa vitală emanată din soare, el e strîns legat de sănătatea fizică; că el
posedă unele Chakre (Chakra se citeşte “ceacra”) sau Centre de Forţă, fiecare
dintre acestea îndeplinind o funcţie distinctă; că amintirea vieţii trăite în
vis depinde mai ales de materia eterică; că el joacă un rol însemnat în
alcătuirea vehiculului destinat egoului pe cale de a se reîncarna; că asemenea
corpului fizic el moare, apoi se descompune, îngăduind astfel sufletului să
treacă într-un alt stadiu al drumului său ciclic; că el are o strînsă legătură
cu tratamentele prin vitalism sau magnetism, precum şi cu mesmerismul,
determinînd vindecarea, anestezia sau transa; că el este factorul principal în
fenomenele sălilor de şedinţe spiritiste, cum ar fi mişcări de obiecte,
producere de “rapsuri” şi alte sunete, materializări de tot felul; că
dezvoltarea facultăţilor eterice dă puteri noi şi descoperă multe fenomene
eterice pe care puţine persoane le-au experimentat; că prin întrebuinţarea
materiei corpului eteric se pot magnetiza obiectele, aşa cum fiinţele vii pot
fi mesmerizale; în sfirşit, corpul eteric dă elementele substanţei cunoscute
sub numele de ectoplasmă.
Dublul
Eteric a primit numele cele mai diferite, în cele dintîi lucrări teosofice, el
e adeseori numit corpul astral, omul astral sau Lingă Sharira. În scrierile mai
recente, aceste nume nu sînt date niciodată Dublului Eteric, deoarece ele
aparţin în realitate corpului format din materie astrală, corpului Kama al
hinduşilor. Citind Doctrina Secretă şi alte cărţi mai vechi, cititorul trebuie
deci să se ferească de a confunda cele două corpuri cu totul distincte, numite
astăzi Dublul Eteric şi Corpul Astral.
Adevăratul
termen indian care traduce “Dublul Eteric” este Pranamayakosha sau vehiculul
Pranei; în nemţeşte este “Doppelgänger”-ul; după moarte, despărţit de corpul
fizic dens, el este “stafia”, “fantoma”, “apariţia” sau “spectrul cimitirelor”.
În Raja Yoga, Dublul Eteric şi corpul dens unite se numesc Sthulopadhi sau
Upadhi al Atmei.
Orice
părticică solidă, lichidă sau gazoasă a corpului fizic este înconjurată de un
înveliş eteric; prin urmare, Dublul Eteric, cum arată şi numele, este
reproducerea exactă a unei forme dense. El depăşeşte epiderma cu aproape 6 mm.
Cu toate acestea, aura eterică sau Aura Sănătăţii, cum se numeşte adesea,
depăşeşte în mod normal epiderma cu mai mult. Descrierea se va da mai tîrziu.
Un fapt
important de reţinut: corpul dens şi Dublul Eteric variază calitativ în acelaşi
timp; prin urmare, o persoană care încearcă să-şi purifice corpul dens, îşi
limpezeşte simultan şi automat şi reprezentarea eterică.
Toate
categoriile de materie eterică trebuie să intre în compoziţia Dublului Eteric,
însă proporţiile pot varia foarte mult; ele depind de mai mulţi factori, ca
rasa, subrasa şi tipul persoanei, precum şi karma individuală.
Iată
singurele informaţii obţinute de compilator pînă acum, privitoare la
proprietăţile şi funcţiile particulare ale celor patru grade de materie
eterică:
1. Eteric
|
Mediul împrumutat de curentul electric ordinar şi de sunet.
|
2. Supereteric
|
Mediul luminii.
|
3. Subatomic
|
Mediul “celor mai subtile forme de electricitate”.
|
4. Atomic
|
Mediul împrumutat de gîndire pentru
trecerea ei de la creier la creier.
|
Tabloul
următor, dat de F.T. Peirce, este probabil exact:
Chimia ocultă
|
Fizica
|
Exemplu
|
E1 Atomic
|
Electronic
|
Electron
|
E2 Subatomic
|
Nucleu pozitiv
|
Particulă Alfa
|
E3 Supereteric
|
Nucleu neutralizat
|
Neutron
|
E4 Eteric
|
Atomic
|
N născînd H atomic
|
Gazos
|
Gaz molecular
|
H2, N2 sau compuşi gazosi
|
Dublul
Eteric este violet-cenuşiu (sau albastru-cenuşiu) palid, slab luminos, grosolan
sau fin, după cum corpul fizic dens este grosolan sau fin.
Dublul
Eteric are două funcţii principale:
* Absoarbe Prana sau
Vitalitatea şi o trimite în toate regiunile corpului fizic, după cum vom vedea
imediat mai amănunţit.
* Serveşte de mijlocitor sau
de punte între corpul fizic dens şi corpul astral; el transmite corpului
astral, prin creierul eteric, conştiinţa contactelor senzoriale fizice şi
transmite de asemenea în creierul fizic şi în sistemul nervos conştiinţa
nivelurilor astrale şi superioare astralului.
Mai
mult, Dublul Eteric dezvoltă în sine însuşi unele centre cu ajutorul cărora
omul poate lua cunoştinţă de lumea eterică şi de nenumăratele fenomene eterice.
Aceste puteri sau facultăţi vor fi şi ele descrise.
Este
important să constatăm că Dublul Eteric, fiind numai o simplă parte a corpului
fizic, în mod normal nu e în stare să servească drept vehicul de conştiinţă
independent, în. care omul să poată trăi şi funcţiona. El nu are decît o
conştiinţă difuză, ce aparţine tuturor părţilor sale; el nu are mentalitate şi,
cînd se separă de contrapartea sa densă, nu poate servi de mijlocitor
mentalului. Cum el este vehiculul nu al conştiinţei mentale ci al Pranei sau
Vitalităţii, el nu se poate separa de particulele cărora le transmite curenţii
vitali, fără ca sănătatea să sufere. De altfel, la persoanele normale şi
sănătoase, separarea Dublului Eteric de corpul dens e dificilă şi Dublul este
incapabil să se depărteze de corpul căruia îi aparţine.
La
persoanele numite mediumi fizici sau materializatori, Dublul se desprinde
destul de uşor; materia sa eterică formează atunci baza numeroaselor fenomene
de materializare despre care vom vorbi mai pe larg într-un alt capitol.
Dublul
poate fi despărţit de corpul fizic dens printr-un accident, prin moarte, prin
anestezici ca eterul, în sfirşit prin mesmerism. Dublul formând trăsătura de
unire între creier şi conştiinţa superioară, consecinţa forţată a expulzării
lui din corpul fizic dens prin anestezice este insensibilitatea.
Pe de
altă parte, materia eterică astfel expulzată înconjoară corpul astral şi
amorţeşte şi conştiinţa acestui vehicul; astfel, cînd acţiunea anestezicului
încetează, în conştiinţa cerebrală nu mai rămîne, în general, nici o amintire a
timpului petrecut în vehiculul astral.
Metoda
şi urmările expulzării materiei eterice prin mesmerism vor fi expuse cu mai
multe amănunte într-un capitol special.
O stare
de sănătate precară sau de excitare nervoasă pot de asemenea să determine
separarea aproape completă a Dublului Eteric de contrapartea sa densă; aceasta
nu mai este atunci decît foarte slab conştientă (starea de transă), după
cantitatea mai mult sau mai puţin însemnată de materie eterică expulzată.
Separarea
Dublului de corpul dens aduce după sine, în general, o micşorare a vitalităţii
în acesta din urmă. Dublul cîştigă în vitalitate tot ce pierde în energie
corpul dens. În Posthumous Humanity, colonelul
H.S. Olcott spune:
“Cînd
Dublul este proiectat de către un expert antrenat, corpul însuşi pare inert;
mintea se găseşte într-o stare de toropeală; ochii sînt lipsiţi de expresie;
activitatea inimii şi a plămînilor e slabă şi adesea temperatura scade
mult. În asemenea cazuri un zgomot neaşteptat sau intrarea bruscă în cameră
sînt foarte periculoase, deoarece, dacă Dublul, printr-o reacţie instantanee
este readus în corp, inima palpită convulsiv şi poate chiar surveni moartea.”
Legătura
dintre corpul dens şi cel eteric este atît de strînsă încît o leziune a
Dublului Eteric se traduce printr-o leziune a corpului dens - cazul curiosului
fenomen este cunoscut sub numele de repercusiune. Se ştie că repercusiunea este
posibilă de asemenea şi în ce priveşte corpul astral: o leziune suferită de
acesta din urmă se reproduce, în unele condiţii, în corpul fizic.
Totuşi
se pare că singurul caz în care repercusiunea e cu putinţă e acela al unei
materializări perfecte, în care forma este în acelaşi timp vizibilă şi
tangibilă. Nu există repercusiune dacă forma este tangibilă fără a fi vizibilă
sau dacă este vizibilă fără a fi tangibilă.
E de
notat că aceasta se aplică numai cazului cînd forma materializată e construită
din materie apartinînd Dublului Eteric. Cînd materializarea e obţinută prin
mijlocirea materiei împrumutate eterului înconjurător, o leziune a formei nu
poate afecta corpul fizic prin repercusiune, după cum lovirea unei statui de
marmură nu poate leza pe cel pe care-l reprezintă.
Reamintim că materia eterică, cu toate că este
invizibilă pentru vederea obişnuită, este pur fizică şi astfel ea poate fi
afectată de frig şi căldură, precum şi de acizii puternici. Cei care au suferit
amputări se plîng uneori că simt o durere la vîrfurile membrelor tăiate, deci
în locul pe care îl ocupa membrul. Aceasta se datorează faptului că partea
eterică a membrului n-a fost luată cu partea fizică densă; clarvăzătorul
constată că ea rămîne vizibilă şi mereu la loc; de aceea o stimulare potrivită
poate trezi în membrul eteric senzaţii care sînt transmise conştiinţei.Sursa: Arthur E. Powell
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu